Pe măsură ce criza refugiaților devine din ce în ce mai gravă, Rohingya se chinuie în așezările improvizate

Pe măsură ce mai fug din Myanmar pentru Bangladesh, șeful ONU pentru refugiați Grandi avertizează asupra dezastrului umanitar.

Șeful UNHCR Filippo Grandi face turul taberei de refugiați Kutupalong împreună cu cei care trăiesc acolo. © UNHCR/Roger Arnold

Strângând la piept un sac de orez gol, Sara Khatun, mama a șapte copii, spune că nu mai are cu ce a-și hrăni copiii.

După ce au dormit trei săptămâni sub un înveliș subțire de plastic, susținut de stalpi de bambus, fiul și fiica ei, în vârstă de opt și zece ani, arată epuizați.

,,Copiii mei devin din ce în ce mai slabi”, spune refugiata în vârstă de 33 de ani din Myanmar. ,,Dacă nu vor primi ajutor în curând, vor muri”.

Aproximativ 429.000 de Rohingya au fugit din Myanmar, deoarece o represiune violentă asupra comunității Rohingya a început acum o lună, ca urmare a unei serii de atacuri asupra posturilor de securitate.

Marea majoritate, precum Sara și familia ei, locuiesc acum în taberele informale și așezările spontane care au apărut în Bangladesh, agățate de dealuri și întinse pe drumuri aglomerate.

Nevoia lor de hrană, adăpost, acces la îngrijire medicală și protecție pentru copii este deosebit de acută.

– Nu e sigur pentru ei aici.

Deși viața sa este fragilă la marginea taberei de refugiați Kutupalong, una dintre cele două tabere formale de refugiați operate de guvernul din Bangladesh, Sara este mult mai norocoasă decât mulți alții.

De-a lungul drumului la sud de tabără, mama singură, Agida, de 35 de ani, și cei patru copii ai ei dorm în chinuri pe rogojina plină de noroi, peste care sunt împrăștiate haine și gunoi.

Supraviețuiește pe pachetele ocazionale de ajutor, înmânate sau aruncate din camioane de către donatori privați, și cerșind de mașinile care trec. Expuși la ploile musonice, Agida este, de asemenea, îngrozită pentru sănătatea copiilor ei.

,,Copiii mei nu sunt în singuranță aici”, spune ea, cuprinsă de panică. ,,Cineva ar putea să mi-i ia în timp ce dorm.”

UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați, intensifică toate eforturile pentru protejarea celor mai vulnerabili refugiați – cum ar fi Sara, Agida și familiile acestora – prinși într-o criză tragică fără precedent în regiune de zeci de ani.

 

 


“Oamenii au fugit de violență inexplicabilă, iar nevoile lor sunt enorme”, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, în timpul vizitei sale în Bangladesh, la tabăra de la Kutupalong.

,,În ciuda provocărilor uriașe de la început, a existat o dovadă fenomenală a generozității și a sprijinului din partea comunității locale,” a adăugat Grandi. “De asemenea, sprijinul internațional este acum intensificat, sub conducerea guvernului. Dar aceste eforturi trebuie accelerate și susținute. “

La începutul vizitei sale de trei zile în Bangladesh, Grandi a trecut prin tabăra existentă, care a fost înființată în 1992 ca răspuns la exodurile anterioare din Myanmar – acesta are școli, centre de sănătate și centre comunitare.

Însoțit de personalul de teren al UNHCR și oficialii din Bangladesh, Grandi a mers de asemenea la un sit alăturat, recent repartizat pentru noile sosiri, unde personalul UNHCR livra astăzi echipamente de gătit, covorașe de dormit, lămpi solare și alte obiecte esențiale ce vor ajunge la un număr inițial de 3,500 de familii selectate de către liderii locali.

Șeful UNHCR Filippo Grandi se întâlnește cu refugiații Rohingya din tabăra de refugiați Kutupalong, Bangladesh. © UNHCR/Roger Arnold


La cererea autorităților din Bangladesh, agenția plasează sute de corturi de familie și distribuie mii de învelișuri de plastic pentru a ajuta refugiații precum Sara. Agenția ONU pentru refugiați, cu ajutorul unor susținători precum UAE și serviciul de curierat UPS, a trimis până acum patru avioane încărcate cu ajutoare umanitare în țară.

Luând în considerare și ploile musonice persistente din Bangladesh, este urgent ca Tahera Begum, în vârstă de 22 de ani, să primeascp acest ajutor. Întreaga sa familie trăiește într-o barcă cu pardoseală murdară într-o așezare precară, la sud de Kutupalong.

Pentru a scăpa de inundații, au sculptat o nișă pentru adăpostul lor într-un deal plin de nămol. În timp ce dormea, fiul său, Mohammad Sohail, de șase luni, s-a scufundat și a alunecat pe deal. Dintr-un noroc enorm, el nu a fost rănit.

Grandi le-a întrebat pe mamele din tabăra improvizată care sunt cele mai urgente nevoi ale copiilor lor. “Totul,” au răspuns ele.

* Raportare/editare suplimentară de Kitty McKinsey

Este nevoie urgentă de susținerea voastră pentru a ajuta copiii, femeile și bărbații refugiați din Bangladesh. Vă rugăm donați.