UNHCR este prezent în Republica Moldova începând cu februarie 1997, când a fost deschis un Birou de Legătură la invitația guvernului Republicii Moldova.
În 2002 Republica Moldova a aderat la Convenţia ONU din 1951 privind statutul refugiaţilor şi Protocolul adiţional din 1967. Prima lege cu privire la statutul refugiaţilor a intrat în vigoare în 2003. În 2005, în legislaţia naţională, pe lîngă statutul de refugiat, a fost introdusă o formă complementară de protecţie, numită „protecţie umanitară”.
Legea privind Azilul în Republica Moldova a intrat în vigoare la 13 martie 2009. Legea a fost elaborată cu participarea UNHCR şi a reprezentanţilor societăţii civile, fiind considerată un pas nou în dezvoltarea progresivă a sistemului naţional de azil. Deşi în mare măsură, legea este conformă cu standardele internaţionale, totuşi sunt necesare unele amendamente ulterioare, în special în ceea ce priveşte prevederile ce ţin de nereturnare şi excludere. Guvernul Moldovei a exprimat intenţia de a modifica Legea privind Azilul din 2008 prin armonizarea acesteia cu legislaţia relevantă și directivele UE. Această iniţiativă a fost inclusă în Planul Naţional pentru Armonizare a Legislaţiei, iar UNHCR a primit asigurări că va avea oportunitatea să ofere comentarii și propuneri pentru modificările Legii privind Azilul.
Autoritatea centrală responsabilă pentru coordonarea activităţilor Guvernului în domeniul azilului a fost înfiinţată în anul 2001, iar din anul 2003 şi-a asumat responsabilitatea pentru procedura de determinare a statutului de refugiat (DSR). Direcţia Azil și Integrare (DAI) este în prezent o subdiviziune a Biroului Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Pe lângă funcţiile de înregistrare a solicitanţilor de azil şi evaluare pentru determinarea statutului de refugiat, DAI este responsabilă de coordonarea activităţilor statului în domeniul integrării locale a refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie umanitară şi de administrarea Centrului de Cazare pentru solicitanţi de azil (CCSA). UNHCR și UE au susţinut financiar guvernul pentru a reconstrui Centrul de Cazare pentru solicitanţi de azil.
UNHCR colaborează cu instituțiile guvernamentale relevante, precum Direcția Azil și Integrare din cadrul Biroului Migrație și Azil, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, dar și cu alte structuri guvernamentale din cadrul Ministerului Educației, Ministerului Culturii, Ministerului Protecției Sociale și Familiei, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Ministerului Sănătății. UNHCR, de asemenea a stabilit relații de colaborare cu Universitatea de Stat “Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Bălți, ULIM, fabrica PortaVita, dar și cu alte întreprinderi private, în cadrul implementării proiectelor finanțate de UE și co-finanțate de UNHCR. În 2016 UNHCR continuă colaborarea strânsă cu ONG-urile Parteneri de Implementare: Centrul de Caritate pentru Refugiați (CCR), AVE Copiii și Centrul de Drept al Avocaților (CDA).
Moldova este încă percepută fiind țara de origine și de tranzit pentru migranți și pentru persoanele care necesită protecție internațională. În același timp, numărul persoanelor străine care solicită protecție în Moldova a sporit din anul 2012, în mare parte datorită fluxului stabil a solicitanților din Siria, și mai recent a celor din Ucraina. Dacă facem o comparație cu datele pentru anul 2011, când 72 de persoane au solicitat azil în Moldova, în anul 2012 s-a înregistrat o creștere semnificativă de până la 177 persoane, o tendință care a fost confirmată de 163 de cereri prezentate în 2013, și un număr și mai mare de 245 de cereri în 2014. La 31 decembrie 2014, 335 refugiaţi ori persoane cu statut umanitar erau înregistraţi în Moldova, în timp ce 149 solicitanţi de azil erau în aşteptarea unei decizii în prima instanţă ori în instanţa de apel. La 30 septembrie 2016, 435 refugiaţi ori persoane cu statut umanitar erau înregistraţi în Moldova, în timp ce 118 solicitanţi de azil erau în aşteptarea unei decizii în prima instanţă ori în instanţa de apel.
Solicitanţii de azil şi refugiaţii ce se află în Republica Moldova, provin dintr-un număr mare de țări ale lumii, cei mai mulţi fiind din Siria, Ucraina, Iraq şi Afganistan. Sirienii, care în prezent formează cel mai mare grup de solicitanți de azil și de refugiați, tind să rămână în țară pe parcursul procedurii de DSR, dar și după aceasta. Majoritatea predominantă a persoanelor noi sosite din Siria sunt, fie din căsătorii mixte cu cetățeni ai Moldovei, fie cei care anterior au studiat, ori au lucrat în Moldova. În mare parte datorită serviciilor sociale mai bune și posibilităților de angajare, majoritatea refugiaților și solicitanților de azil preferă să locuiască în zonele urbane, decât în cele rurale.
Proiectul UE co-finanțat de UNHCR “Inițiativa de Calitate în Sistemele de Azil în Europa de Est și Caucazul de Sud”, implementat de UNHCR în șase țări din parteneriatul de est, inclusiv Moldova, a fost lansat oficial în aprilie 2013 pentru o perioadă de doi ani. Ulterior proiectul a fost extins pînă în 2018, fiind finanțat doar de UNHCR. Acest proiect se axează în mare măsură pe îmbunătățirea calității luării deciziilor în contextul determinării statutului de refugiat. La demararea acestui proiect, UNHCR Moldova a semnat un Memorandum de Înțelegere pentru implementarea proiectului cu guvernul Moldovei, a efectuat un studiu detaliat a lacunelor în procedura de evaluare a sistemului național de azil, a oferit asistență tehnică, a organizat seminare de instruire privind îmbunătățirea DSR, a contribuit la îmbunătățirea calității interviurilor și deciziilor în procedura DSR.
Priorităţile UNHCR în Republica Moldova pentru anul 2015 includ monitorizarea aplicării Convenţiei din 1951, acordarea asistenței guvernului în îmbunătățirea Legii privind Azilul și a calității procedurii DSR, consolidarea capacității autorităților Moldovei și ONG-urilor responsabile de domeniul protecției și integrare, oferirea asistenței sociale, materiale și juridice pentru a ajuta cei mai vulnerabili solicitanți de azil, refugiați și beneficiari ai protecției umanitare, cât și promovarea emiterii Documentelor de Călătorie biometrice, care se fac așteptate de mult timp de către refugiați.
