Asylum-seekers and migrants aboard a dinghy spotted by the MOAS crew in international waters off the coast of Libya. © UNHCR/Giuseppe Carotenuto
© Asylum-seekers and migrants aboard a dinghy spotted by the MOAS crew in international waters off the coast of Libya. © UNHCR/Giuseppe Carotenuto
27 februarie 2017 | English | Français
Într-un nou raport , UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, detaliază impactul restricțiilor crescute la frontieră, introduse în 2016 privind deplasările de refugiați și migranți spre și în interiorul Europei. Acesta arată că oamenii au continuat să migreze, dar au ales rute diverse și mai periculoase, de multe ori bazându-se pe contrabandiști din cauza lipsei de mijloace legale de a ajunge în Europa.
După „închiderea” a rutei Balcanilor de Vest și Declarația UE-Turcia din martie 2016, numărul de persoane ajunse în Grecia pe ruta mediteraneană de est a scăzut drastic. Traseul central mediteranean din Africa de Nord în Italia a devenit principala rută de intrare în Europa. Cu toate acestea, tendințele de azil din Italia arată că naționalitățile majoritare ce au trecut prin Grecia rămân aceleași ca și cele observate pe traseul central mediteranean.
In total, aproximativ 181.436 de oameni au sosit în Italia în 2016 pe mare, dintre care 90% au călătorit cu vaporul din Libia. Numărul celor sosiți în Italia în 2016 include persoane ce necesită protecție internațională, precum și victim ale traficului de persoane și migranți în căutarea unei vieți mai bune. Numeric, primele două naționalități ale celor ajunși în Italia au fost nigerienii (21%) și eritreenii (11%). O caracteristică remarcabilă este numărul tot mai mare de copii neînsoțiți și separați ce fac această călătorie (peste 25.000 în 2016). Aceștia au reprezentat 14% din totalul sosirilor în Italia, numărul lor fiind mai mult decât dublu față de anul precedent.
Călătoria spre Italia este deosebit de periculoasă, cu mai multe decese pe mare la trecerea Mediteranei înregistrate în 2016 decât oricând înainte. Dintre cei 5.096 de refugiați și migranți raportați ca decedați sau dispăruți pe mare anul trecut, 90% au călătorit de-a lungul traseului maritim spre Italia, înregistrându-se un deces pentru fiecare 40 de oameni ce au reușit trecerea.
Raportul mai arată că, în ultima parte a anului 2016, un număr mai mare de oameni au ajuns in Europa pe ruta mediteraneană de vest, fie prin traversarea mării către Spania din Maroc și Algeria, fie prin intrarea în enclavele spaniole Melilla și Ceuta.
Oamenii au continuat să părăsească Turcia de-a lungul traseului mediteranean de est începand cu luna aprilie, dar numărul acestora a fost mult mai mic. Majoritatea au traversat marea spre Grecia, dar unii au trecut frontiere terestre cu Grecia și Bulgaria, sau au traversat marea spre Cipru. Utilizarea acestei rute include un număr mare de persoane ce necesită protective. În 2016, 87% dintre cei care sosesc pe mare în Grecia, au venit din primele zece țări producătoare de refugiați.
Acest lucru este valabil și pentru cei care au continuat să se deplaseze de-a lungul rutei Balcanilor de vest. În Serbia, de exemplu, 82% dintre ei privin din Afganistan, Irak și Siria și aproape jumătate sunt copii (20% neînsoțiți), cu toate că numerele s-au redus din aprilie 2016. Potrivit acestui raport, ca urmare a restricțiilor mai dure la frontieră, mulți se bazează pe contrabandiști, asumându-și riscuri mai mari, ceea ce a dus la creșterea numărului de decese în 2016.
Conform studiului UNHCR, zeci de mii de oameni au fost forțați să se întoarcă din drum de către autoritățile de frontieră din Europa, inclusiv în Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Serbia, Spania și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; cu multe presupuse cazuri de violență și abuz, într-o încercare aparentă de a descuraja alte încercări de intrare.
Mai mult, UNHCR a primit rapoarte profund îngrijorătoare privind refugiați și migranți răpiți, reținuți împotriva voinței lor timp de mai multe zile, abuzați fizic și sexual, torturați sau extorcați de contrabandiști și bande criminale, la mai multe puncte de-a lungul rutelor principale.
„Acest raport arată în mod clar că lipsa de căi accesibile și sigure conduce refugiații și migranții să își asume riscuri enorme, în timp ce încerca să ajungă în Europa, inclusiv ce pur și simplu încearcă să se reunească cu familia.”, a declarat Vincent Cochetel, director al Biroului European al UNHCR.
Pentru a accesa raportul complet, vă rugăm să vizitați: http://www.unhcr.org/58b449f54
Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:
Războiul pe scară largă din Ucraina, conflictele în desfășurare din alte părți ale lumii și tulburările cauzate de schimbările climatice au determinat un număr ridicat de oameni, mai mulți ca niciodată, să fie dezrădăcinați din casele lor în ultimul an, accentuând...
Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a încheiat o vizită de cinci zile în zonele devastate de cutremur din Siria și Turcia, vizitând supraviețuitori și persoane afectate, precum și personalul umanitar de pe teren care oferă sprijin urgent...
GENEVA – La douăsprezece luni de la invazia rusă în Ucraina, peste 13 milioane de persoane au fost alungate din casele lor, dintre care aproape 8 milioane de refugiați se află în Europa, iar alte aproximativ 5 milioane de persoane au fost strămutate în...
Confruntându-se cu distrugeri uriașe ale infrastructurii civile, UNHCR, cu sprijinul ajutorului umanitar oferit de UE, repară casele distruse ale unor familii, acolo unde repercusiunile războiului depășesc cu mult zidurile de cărămidă și de mortar.
Pe măsură ce criza declanșată de invazia Rusiei în Ucraina se transformă dintr-o situație de urgență acută, caracterizată prin deplasări masive și bruște de populație, într-o situație care vizează integrarea refugiaților pe termen lung, țările gazdă din Europa se...
Când a izbucnit războiul în Ucraina, Ekaterina și fiul ei cel mic au fugit în România. Emoționată de sprijinul public pe care l-au primit, ea își reconstruiește viața și își face noi prietenii în țară.
Share on Facebook Share on Twitter
