UNHCR lansează campania pentru combaterea apatridiei

25-08-2011 COMUNICAT DE PRESĂ – BUCUREŞTI, 25 August 2011 (UNHCR) – La momentul actual, în lume există milioane de persoane neînregistrate ca cetăţeni ai vreunui stat. Astfel, pe hârtie acestea nu există. Aceste persoane fără cetăţenie se numesc apatrizi. Având în vedere mandatul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi […]

25-08-2011

COMUNICAT DE PRESĂ – BUCUREŞTI, 25 August 2011 (UNHCR) – La momentul actual, în lume există milioane de persoane neînregistrate ca cetăţeni ai vreunui stat. Astfel, pe hârtie acestea nu există. Aceste persoane fără cetăţenie se numesc apatrizi.

Având în vedere mandatul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) privind combaterea şi prevenirea apatridiei, UNHCR lansează astăzi o campanie globală menită atât să crescă nivelul de informare publică în acest domeniu, cât şi să scadă numărul de apatrizi din întreaga lume. Lansarea campaniei are loc cu câteva zile înainte de aniversarea a 50 de ani de la Convenţia din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie, 30 august 2011.

Lipsa cetăţeniei atrage şi lipsa unui număr important de drepturi fundamentale, precum accesul la locuri de muncă, locuinţe, educaţie şi asistenţă medicală. Câteodată, apatrizii nu au voie să deţină proprietăţi, să deschidă un cont bancar, să se căsătorească sau să declare naşterea unui copil.

UNHCR estimează că la nivel global există 12 milioane de apatrizi, dar stabilirea unui număr exact este problematică din cauza diferenţelor de interpretare a termenului de „apatridie” şi raportărilor inconsistente.

Destrămarea şi formarea unor noi state este doar una dintre cauzele apatridiei. În anii 90, destrămarea URSS, Yugoslaviei şi Cehoslovaciei a creat sute de mii de apatrizi în Europa de est şi Asia centrală. În timp ce multe dintre aceste cazuri au fost rezolvate, la momentul actual sunt estimate mii de persoane apatride în Europa Centrală, iar situaţia diferă de al un stat la altul.

Astfel, Polonia şi Bulgaria nu au semnat Convenţia din 1954 privind statutul persoanelor apatride şi Convenţia din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie. Slovenia nu a semnat-o decât pe prima dintre acestea, iar România, Cehia, Ungaria şi Slovacia le-au semnat pe amândouă, formulând totuşi rezerve la unele articole sau neasigurând unele proceduri naţionale care să asigure aplicarea efectivă a prevederilor Convenţiilor.

România a aderat la cele două Convenţii pe data de 27 ianuarie 2006, formulând rezerve la articolele 23, 27 şi 31 din Convenţia privind statutul persoanelor apatride. Încă de anul trecut, UNHCR a făcut demersurile necesare pentru a determina ridicarea acestora, pentru instituirea unei proceduri naţionale de determinare a statutului de apatrid şi pentru modificarea legii cetăţeniei.

Astfel, pe 15–16 noiembrie 2010, UNHCR România, împreună cu partenerul său de implementare (ARCA) şi cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei la Bucureşti, a organizat o conferinţă despre apatridie. Beneficiind de sprijinul Comisiilor pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi din Camera Deputaţilor şi Senat, dar şi Comisiei pentru Afaceri Externe din Cadrul Senatului, conferinţa a beneficiat de prezenţa unor experţi naţionali şi internaţionali. Cu aceeaşi ocazie, UNHCR a lansat în Parlament versiunea în limba română a cărţii „Naţionalitate şi apatridie: un manual pentru parlamentari”.

Ca urmare a conferinţei, a avut loc constituirea unui grup inter-ministerial care să analizeze modalităţile de amendare legislativă, ridicarea rezervelor la Convenţia din 1954 şi fezabilitatea instituirii unei proceduri de determinare a statutului de apatrid. „România este un partener activ în dezbaterea privind reducerea cazurilor de apatridie. UNHCR este implicat în continuare în discuţii cu autorităţile române privind problematica apatridiei şi sprijină participarea României la conferinţa ministerială organizată în Geneva în decembrie a.c.” a declarat dl. Petrus Wijninga, Reprezentant UNHCR în România.

În decembrie, UNHCR va convoca o reuniune ministerială a statelor părţi la Convenţia din 1951, printre care şi România. Statele vor putea să îşi reafirme angajamentul faţă de Convenţie drept instrument-cheie în protecţia refugiaţilor şi să se angajeze în a întreprinde acţiuni concrete de rezolvare a problemelor refugiaţilor şi apatrizilor.

Pentru mai multe detalii:

Claudia Liuţe

 

Ofiţer Informare Publică

UNHCR România

 

021 201 78 98

0733 106 691