Cinci gânduri din partea refugiaților

O conversație lunară despre incluziune, soluții și aspirații  

Danya, în vârstă de 17 ani, a crescut într-un mic sat din Bakhmut, Ucraina. Atunci când s-a mutat în București, România, împreună cu familia sa, în noiembrie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, viața într-un oraș mare i s-a părut copleșitoare. Dar a început să își creeze un obicei din a fotografia tot ceea ce vedea pe stradă, în timp ce se plimba prin oraș.

Iată o poveste de viață văzută prin ochii unui refugiat adolescent:

1. Despre primele provocări

După mutarea la București, una dintre provocările cu care m-am confruntat a fost adaptarea la transportul în comun, deoarece nu eram obișnuit să folosesc metroul. Necunoașterea limbii române a fost, de asemenea, o provocare foarte mare, cu siguranță. Lipsa mea de cunoștințe de la acea vreme a făcut dificilă comunicarea cu noii mei prieteni și cu oamenii, pentru a-mi exprima gândurile și emoțiile. Iar pe lângă toate acestea, ținând cont și de schimbările ce aveau loc în viața mea, am început să mă simt foarte neliniștit.

2. Despre motivația și inspirația zilnică

Faptul că acum pot să trăiesc cu un sentiment constant de siguranță în una dintre capitalele unei țări europene, mă liniștește. Simt că sunt înconjurat de numeroase oportunități, dar și de oameni deschiși, care sunt gata să mă ajute. Sprijinul oferit de familia și de rudele mele și faptul că pot vorbi cu noii mei prieteni, m-au ajutat să nu renunț și mi-au dat motivația necesară să continui să merg mai departe. Plus de asta, consider că este important să trăim momentul. Sunt încrezător în viitorul meu și în cel al țării din care provin.

3. Despre incluziune

Pentru mine, incluziunea înseamnă să poți participa la viața societății indiferent de statutul tău socio-economic. Având în vedere circumstanțele mele actuale, înțeleg mai bine acum ce înseamnă incluziunea. Mi-ar plăcea să fiu primit în societatea românească. De exemplu, având în vedere că intenționez să urmez o facultate aici, consider că posibilitatea de a mă alătura unui grup de studiu la universitate ar fi o modalitate excelentă de integrare pentru mine. În același timp, este foarte important pentru mine să nu fiu descurajat din a-mi păstra rădăcinile și de a interacționa în limba mea maternă.

4. Despre aspirații, speranțe pentru viitor

Sunt optimist în ceea ce privește viitorul meu. Prioritatea mea la acest moment este să îmi continui studiile la București. Cred că educația îmi va permite să am un viitor mai bun, cu bucurii, reușite și stabilitate. De asemenea, intenționez să călătoresc cu orice ocazie, pentru că îmi doresc foarte mult să descopăr locuri noi, pline de istorie și tradiții dintre cele mai diferite. Când va fi posibil, aș dori să vizitez casa strămoșească din Ucraina, după care uneori tânjesc.

5. Gânduri de încheiere

În prezent, aștept să aflu rezultatele înscrierii mele la universitate. Îmi doresc să studiez arhitectura și am aplicat la facultate. De asemenea, plănuiesc să-continui cursurile de limba română și să caut orice alte cursuri și ateliere de dezvoltare personală. Încerc să nu ratez oportunitățile pe care viața mi le oferă aici, în România. Oricând poți găsi o alternativă. Cred că cel mai important este să ai dorința și ambiția de a-ți urma visul în ciuda tuturor dificultăților.

NOTĂ: Interviul a fost editat pentru claritate și concizie de către June Kim.  

The story is also available in English, here.

Share on Facebook Share on Twitter