Close sites icon close
Search form

Search for the country site.

Country profile

Country website

Istoria UNHCR

Despre noi

Istoria UNHCR

Instituită după cel de-al Doilea Război Mondial, Agenția ONU pentru Refugiați protejează de peste 70 de ani persoanele forțate să fugă din cauza conflictelor și persecuțiilor.
Black and white photo of three women and a child arriving at a refugee camp in Austria.
Alături de persoanele strămutate de peste 70 de ani.


Inițial, UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a ajuta milioane de europeni care au fugit din calea războaielor sau și-au pierdut casele. Ni s-au acordat trei ani pentru a finaliza această misiune, după care urma să ne desființăm.

Astăzi, suntem o organizație globală dedicată protejării persoanelor forțate să fugă și a apatrizilor. Conducem acțiuni internaționale pentru protejarea refugiaților, oferim asistență vitală, contribuim la protejarea drepturilor fundamentale ale omului și dezvoltăm soluții care să asigure oamenilor un loc sigur pe care să-l numească „acasă” și unde să-și poată construi un viitor mai bun.

Pe măsură ce noi crize ale refugiaților s-au desfășurat în întreaga lume, mandatul nostru a fost prelungit de mai multe ori pe parcursul secolului al XX-lea, până când o rezoluție a Adunării Generale din 2003 a făcut mandatul permanent.

De-a lungul anilor, domeniul nostru de activitate s-a extins pentru a include și sprijinirea refugiaților care se întorc acasă, a persoanelor strămutate forțat în propria țară și a celor cărora li s-a refuzat cetățenia și au rămas apatrizi.

UNHCR are în prezent 20.305 angajați care lucrează în 136 de țări. Am ajutat peste 50 de milioane de refugiați să-și reînceapă cu succes viața și continuăm să protejăm și să oferim sprijin celor 117,3 milioane de persoane care sunt în prezent strămutate.

UNHCR de-a lungul anilor

De peste 70 de ani, UNHCR lucrează pentru consolidarea sistemelor internaționale de protecție a refugiaților și pentru acordarea de ajutor și asistență celor care sunt nevoiți să-și părăsească locuințele. Aflați mai multe despre începuturile noastre și despre modul în care misiunea noastră s-a extins și a evoluat.

1921
Numirea primului Înalt Comisar pentru Refugiați
Liga Națiunilor, precursorul Organizației Națiunilor Unite, îl numește pe omul de știință și exploratorul norvegian Dr. Fridtjof Nansen primul Înalt Comisar pentru Refugiați, marcând începutul sistemului internațional modern de protecție a refugiaților.

În imagine: Prima Adunare a Ligii Națiunilor la Geneva, 15 noiembrie 1920.

© UNHCR
1922
Este introdus pașaportul Nansen
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă refugiații strămutați și apatrizi în urma Primului Război Mondial este lipsa documentelor de identitate recunoscute la nivel internațional.

Ca răspuns la această problemă, Înaltul Comisar introduce „pașaportul Nansen”. Acesta este, de fapt, unul dintre primele instrumente juridice care acordă protecție internațională refugiaților și permite aproape jumătate de milion de persoane strămutate să se stabilească într-o nouă țară.

© UNHCR
1945
Se încheie cel de-al Doilea Război Mondial
Al Doilea Război Mondial a provocat devastări în Europa, Asia, Africa și Pacific. Se estimează că 60 de milioane de oameni și-au pierdut viața, iar orașe întregi au fost distruse. Predecesorul UNHCR, Organizația Internațională pentru Refugiați (IRO), ajută un milion de oameni să se stabilească în alte țări.

În imagine: Oameni din taberele din Germania, Austria și Italia se pregătesc să se îmbarce pe un vas charter al IRO cu destinația Statele Unite ale Americii, în 1951.

© UNHCR
1948
Declarația Universală a Drepturilor Omului
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite adoptă în unanimitate Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Articolul 14 (1) din Declarație prevede: „Orice persoană are dreptul de a căuta și de a se bucura de azil în alte țări împotriva persecuției.”

© UNHCR/J.Cadoux
1950
UNHCR a apărut
Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a fost înființat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, cu mandatul de a „asuma funcția de a oferi protecție internațională [...] refugiaților care intră sub incidența prezentului statut și de a căuta soluții permanente pentru problema refugiaților”.

Prima sarcină a Oficiului este de a ajuta peste un milion de persoane care rămân strămutate după cel de-al Doilea Război Mondial, în principal în Europa. UNHCR are un mandat de trei ani pentru a finaliza această activitate, după care se va desființa.

© UNHCR
1951
Convenția privind statutul refugiaților
Convenția din 1951 este adoptată. Aceasta consolidează instrumentele internaționale anterioare și oferă cea mai cuprinzătoare codificare a drepturilor refugiaților la momentul respectiv.

Convenția definește termenul „refugiat”, prezintă drepturile acestora și standardele internaționale de tratament pentru protecția lor. Cu toate acestea, este important de menționat că se limitează la persoanele care au devenit refugiați înainte de 1 ianuarie 1951.

© UNHCR
1955
UNHCR primește Premiul Nobel pentru Pace
UNHCR primește Premiul Nobel pentru Pace din 1954, ceremonia având loc în 1955. UNHCR este prima agenție a Organizației Națiunilor Unite care primește acest premiu.

În timpul discursului său de acceptare a premiului Nobel, înaltul comisar Gerrit Jan van Heuven Goedhart a declarat: „Nu poate exista pace adevărată în această lume atâta timp cât sute de mii de bărbați, femei și copii [...] rămân în tabere și trăiesc în mizerie și în cea mai mare incertitudine cu privire la viitorul lor”.

© UNHCR/E.Skau
1956
Revolta maghiară
Revolta maghiară și reprimarea brutală a acesteia determină peste 200.000 de persoane să fugă în țările vecine. UNHCR se confruntă cu prima situație de urgență de după război, coordonând ajutorul pentru miile de persoane strămutate care sosesc epuizate, flămânde și în nevoie de adăpost.

Acest eveniment marchează transformarea UNHCR dintr-o organizație care se ocupa de consecințele celui de-al Doilea Război Mondial într-una capabilă să facă față provocărilor unor noi situații de urgență de amploare.

© UNHCR
1957
Războiul de independență al Algeriei, pe măsură ce colonialismul se apropie de sfârșit în Africa
În mai 1957, Tunisia solicită asistența UNHCR pentru a proteja mii de refugiați algerieni care au fugit din țara lor din cauza războiului de independență cu Franța. Este prima criză modernă a refugiaților din Africa și prima implicare a UNHCR pe continentul african. UNHCR oferă hrană, îmbrăcăminte și asistență medicală pentru peste 200.000 de refugiați din Tunisia și Maroc.

În deceniul următor, UNHCR va sprijini zeci de mii de persoane care fug de haosul luptelor pentru independență din anumite părți ale Africii, pe măsură ce colonialismul se apropie de sfârșit.

© UNHCR/Stanley Wright
1967
Protocolul din 1967 este adoptat
Nevoia de ajutor și protecție pentru refugiați s-a extins mult dincolo de Europa. În Asia și Africa s-au creat noi populații numeroase de refugiați.

Protocolul din 1967 este introdus pentru a modifica Convenția privind refugiații din 1951, care se limita la persoanele care au devenit refugiați înainte de 1 ianuarie 1951. Acesta extinde protecția la toți refugiații, indiferent de data la care au fost forțați să-și părăsească locuințele.

© UNHCR/E.Schlatter
1975
Căderea Saigonului
După căderea Saigonului, mii de refugiați vietnamezi se aruncă în mare, în ciuda riscurilor de piraterie și înec. Grupul din fotografie a ajuns în Malaezia în 1978, după ce mica lor barcă s-a scufundat la doar câțiva metri de țărm.

Aproape 255.000 de „refugiați pe mare” vietnamezi au primit azil temporar în Malaezia, iar UNHCR a ajutat peste 240.000 dintre ei să se stabilească în alte țări.

© UNHCR/Kaspar Gaugler
1979
Apogeul crizei refugiaților din Indochina
Revoltele care au urmat victoriilor comuniste în fostele colonii franceze Cambodgia, Laos și Vietnam continuă să provoace strămutări în masă în regiune.

Sub regimul brutal al Khmerilor Roșii, aproximativ un milion de oameni sunt executați sau mor de foame, boli sau suprasolicitare. Când regimul cade în 1979, sute de mii de oameni se îndreaptă spre Thailanda vecină pentru a se adăposti în tabere sprijinite de UNHCR, printre ei aflându-se și mulți copii neînsoțiți.

© UNHCR/R.Burrows
1980s
Războaiele civile și tulburările din America Centrală
UNHCR se implică pentru prima dată în America Centrală, în contextul în care războaiele civile și încălcările pe scară largă ale drepturilor omului provoacă strămutarea a două milioane de persoane din Nicaragua, El Salvador și Guatemala.

Peste 300.000 de persoane au beneficiat de asistență în regiune, printre care și acest refugiat din Guatemala, fotografiat în 1982 în Mexic, unde UNHCR a organizat proiecte agricole și alte proiecte de autosuficiență.

© UNHCR/Marc Vanappelghem
1981
UNHCR primește cel de-al doilea Premiu Nobel pentru Pace
În semn de recunoaștere a eforturilor depuse pentru protejarea a milioane de refugiați strămutați în întreaga lume, UNHCR primește Premiul Nobel pentru Pace în 1981. Este doar a doua oară când o organizație primește acest premiu de două ori, iar UNHCR este singura agenție a ONU care a reușit acest lucru.

„Astăzi, vocile a milioane de refugiați din întreaga lume sunt auzite. Vocile care caută credința în om, în demnitatea umană, în drepturile fundamentale ale omului”, a declarat în discursul său de acceptare a premiului Nobel, Înaltul Comisar de atunci, domnul Poul Hartling.

© Norsk Presse Servece/Jens Kvale
1994
Genocidul din Rwanda
Se estimează că 800.000 de ruandezi au fost uciși în masacrele care au avut loc între aprilie și iulie 1994. Alte două milioane de persoane au fugit în exodul în masă către țările vecine.

UNHCR a oferit protecție și asistență, inclusiv prin înființarea de tabere și coordonarea ajutorului umanitar. La momentul respectiv, aceasta a fost una dintre cele mai complexe și dificile situații de urgență cu care s-a confruntat UNHCR.

© UNHCR/Panos Moumtzis
2003
Mandatul UNHCR devine permanent
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite elimină limita de timp pentru continuarea activității Oficiului Înaltului Comisar, transformând mandatul în unul permanent „până la rezolvarea problemei refugiaților”.

Înainte de aceasta, mandatul UNHCR era reînnoit oficial la fiecare câțiva ani.

© UNHCR/Mark Henley
2011
Criza din Siria
Conflictul din Siria izbucnește în martie 2011, forțând milioane de oameni să-și părăsească locuințele în următorii ani. Mulți vor rămâne strămutați pentru mulți ani de acum înainte, estimându-se că 6,8 milioane de refugiați sirieni vor fi încă strămutați în străinătate în 2021, la peste un deceniu de la începutul războiului.

În imagine: Refugiați sirieni parcurg ultimii metri prin deșert către granița cu Iordania, în ianuarie 2014.

© UNHCR/Jared Kohler
2015
Criza refugiaților din Mediterana
Criza refugiaților din Mediterana se agravează dramatic. Un milion de refugiați și migranți ajung în Europa pe mare. Mulți dintre ei traversează marea în bărci supraaglomerate și nesigure, care se defectează sau se scufundă pe parcurs. Numai în 2015, peste 3.700 de persoane mor sau dispar pe mare.

UNHCR oferă sprijin și îngrijire persoanelor care sosesc și de-a lungul principalelor rute de migrație din Europa, solicitând în același timp o reacție europeană cuprinzătoare la criză și subliniind necesitatea unor căi de azil sigure și legale.

© UNHCR/Gordon Welters
2022
Războiul din Ucraina declanșează cea mai rapidă criză a refugiaților de după cel de-al Doilea Război Mondial
Invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, în februarie 2022, a determinat 5,7 milioane de ucraineni să fugă din țara lor, cea mai rapidă exod de refugiați înregistrată de la al Doilea Război Mondial.

Până la sfârșitul anului, numărul total de persoane strămutate forțat la nivel mondial va depăși 100 de milioane, ceea ce înseamnă că 1 din 74 de persoane de pe glob a fost forțată să fugă.

În imagine: Un tată își ia rămas bun de la familia sa în stația de autobuz din Lviv, în vestul Ucrainei, în timp ce aceștia pleacă în căutarea siguranței. © UNHCR/Valerio Muscella
2020s
Privind spre viitor
Pe măsură ce intrăm în următorul deceniu, numărul persoanelor forțate să fugă din țara lor continuă, din păcate, să crească, ajungând la peste 100 de milioane de persoane strămutate până la sfârșitul anului 2022. UNHCR se concentrează din ce în ce mai mult pe împuternicirea și găsirea de soluții pentru persoanele strămutate și apatride, lucrând în același timp pentru a atenua efectele crizei climatice în creștere asupra strămutării.

Viziunea noastră rămâne aceea a unei lumi în care fiecare persoană forțată să fugă din țara sa are șansa de a-și construi un viitor mai bun.

© UNHCR/Charity Nzomo

Donați către UNHCR azi

Cu sprijinul dumneavoastră, putem continua să fim alături de persoanele aflate în nevoie. Ne veți ajuta să protejăm persoanele forțate să fugă?