UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, a solicitat astăzi țărilor europene să protejeze numeroasele bune practici și să își dubleze eforturile de consolidare a sistemelor de azil din Europa în această perioadă dificilă.
Un solicitant de azil afgan cu cei doi copii ai săi într-un centru de recepție din Fylakio, Grecia, în februarie 2020. © UNHCR / Achilleas Zavallis
© Un solicitant de azil afgan cu cei doi copii ai săi într-un centru de recepție din Fylakio, Grecia, în februarie 2020. © UNHCR / Achilleas Zavallis
Odată cu mobilizarea globală pentru a combate răspândirea COVID-19, multe țări din Europa și nu numai au adoptat măsuri excepționale pentru a-și controla frontierele, limitând circulația aeriană și mobilitatea transfrontalieră. UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, a solicitat astăzi țărilor europene să protejeze numeroasele bune practici și să își dubleze eforturile de consolidare a sistemelor de azil din Europa în această perioadă dificilă.
Este încurajator faptul că aproape două treimi din țările europene au găsit modalități de a-și gestiona eficient frontierele, permițând în același timp accesul pe teritoriile lor pentru persoanele care solicită azil. Verificările medicale la frontiere, certificarea stării de sănătate sau carantina temporară la sosire sunt câteva dintre măsurile puse în aplicare de țările europene. Acestea sunt modele pozitive importante pentru alte state din Europa și nu numai.
„Având refugiații și solicitanții de azil în centrul eforturilor noastre, am pregătit o serie de recomandări practice în sprijinul sistemelor naționale de azil, în timp ce continuăm să punem la dispoziția guvernelor experiența noastră”, a declarat Pascale Moreau, directorul regional al UNHCR pentru Europa.
Măsurile de atenuare a răspândirii COVID-19, cum ar fi distanțarea fizică, restricțiile de circulație și adunări, au avut un impact asupra funcționării sistemelor de azil în Europa, fie că este vorba despre înregistrarea cereri noi de azil și a documentelor aferente, determinarea nevoii de protecție internațională sau procedurile judiciare. Consecințele pot fi grave atât pentru persoanele în cauză, cât și pentru state. De exemplu, în cazul în care noile cereri de azil nu sunt înregistrate, șederea persoanelor nu este reglementată și acestea nu au acces la asistență de bază și servicii de sănătate. Acolo unde procedurile de azil sunt suspendate, autoritățile naționale de azil se vor confrunta cu provocări semnificative la reluarea procesării sau, mai grav, riscă să piardă sau chiar să inverseze investițiile din trecut în sistemele naționale de azil.
Recunoscând riscurile unor astfel de consecințe nefavorabile, majoritatea țărilor europene și-au adaptat cel puțin parțial sistemele de azil la situația actuală. Procedurile de înregistrare au fost simplificate, ajustate pentru a permite solicitările scrise sau electronice, sau reorganizate pentru a coincide cu verificarea medicală, automatizându-se în același timp eliberarea documentelor. Alte state au ajustat infrastructura fizică din spațiile dedicate intervievării sau testează și modernizează tehnici de intervievare la distanță, cum ar fi cele bazate pe videoconferință, pentru a continua procedurile de azil.
Într-un număr de state europene, capacitatea de primire a noilor sosiți se confruntă cu presiune de ceva timp – situație acum agravată de urgența COVID-19. Riscurile de transmitere a virusului sunt deosebit de mari în centrele de recepție supraaglomerate sau în spații închise, cum ar fi centrele de detenție pentru migranți. Câteva state au început să transfere solicitanții de azil din spatii de detenție în centre de primire, mai sigure. De asemenea, statele au luat în mod proactiv o varietate de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor în centrele de primire, în vederea reducerii riscurilor de transmitere. Unele au suplimentat rapid capacitatea de recepție temporară, prin popularea unor centre neutilizate sau a hotelurilor goale, pentru a decongestiona centrele aglomerate, prioritizând mutarea grupurilor cu risc, cum ar fi persoanele în vârstă.
„Recunoscând provocările enorme pe care le prezintă criza de sănătate, îndemnăm statele să continue și eforturile de salvare a vieții și în ceea ce privește salvarea refugiaților și a migranților aflați în pericol pe mare”, a spus Moreau.
„Nu trebuie să existe întârzieri sau ezitări în acțiunile noastre atunci când vine vorba de salvarea de vieți. Când oamenii care caută cu disperare siguranța ajung la granițele noastre, fie pe uscat, fie pe mare, nu trebuie să le întoarcem spatele niciodată și nici să trimitem oamenii înapoi, către pericolul de care aceștia au fugit.”
Capacitatea de primire limitată constituie, de asemenea, un motiv principal pentru a contesta debarcarea refugiaților și a migranților care au fost salvați după călătorii periculoase pe Marea Mediterană. Cu toate acestea, deși creșterea capacității de recepţie în țările europene este un punct de plecare important, sunt necesare mai multe eforturi, inclusiv o mai mare solidaritate intra-UE, sub forma de relocării.
Pe măsură ce Europa începe să modifice măsurile ca răspuns la COVID-19, există riscuri, dar și oportunități. Măsurile luate într-un moment de adversitate pot contribui la construirea de sisteme de azil mai rezistente pentru viitor.
„Ar trebui să identificăm împreună și să apreciem astfel de oportunități, de exemplu mijloacele digitale de înregistrare a cererilor de azil, utilizarea mijloacelor de intervievare la distanță sau eforturile de a desfășura procedurile de azil mai rapid, păstrându-le totodată corecte”, a spus Moreau.
„UNHCR rămîne recunoscătoare comunităților și statelor gazdă pentru eforturile lor de a proteja spațiul dedica azilului din Europa, într-u moment în care riscurile privind sănătatea publică sunt sporite pentru toți”.
Valorificând bunele practici desfășurate în Europa, Biroul Regional pentru Europa al UNHCR a emis o compilație de bune practici și recomandări practice. Acestea oferă sprijin concret statelor în asigurarea accesului la teritoriu și la proceduri de azil, în abordarea restricțiilor de circulație sau în comunicarea eficientă cu solicitanții de azil și cu populațiile de refugiați cu privire la riscurile COVID-19.
Pentru mai multe informații:
Share on Facebook Share on Twitter
