Close sites icon close
Search form

Search for the country site.

Country profile

Country website

UNHCR solicită statelor să pună capăt incertitudinii privind situația apatrizilor până în 2024

UNHCR solicită statelor să pună capăt incertitudinii privind situația apatrizilor până în 2024

COVID-19 înrăutățește situația a milioane de apatrizi din întreaga lume, a avertizat astăzi Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi. Marcând cea de-a șasea aniversare a Campaniei \X65IBelong a UNHCR, menită să pună capăt apatridiei până în 2024, Grandi a cerut liderilor mondiali să includă și să protejeze populațiile apatride și să adopte inițiative îndrăznețe…
11 November 2020
Un participant la un atelier UNHCR despre apatridie din Skopje, Macedonia de Nord, mai 2017. Apatridia afectează milioane de oameni din întreaga lume, refuzându-le deseori accesul la drepturile de bază. © UNHCR / Roger Arnold

COVID-19 înrăutățește situația a milioane de apatrizi din întreaga lume, a avertizat astăzi Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi.

Marcând cea de-a șasea aniversare a Campaniei #IBelong a UNHCR, menită să pună capăt apatridiei până în 2024, Grandi a cerut liderilor mondiali să includă și să protejeze populațiile apatride și să adopte inițiative îndrăznețe și rapide pentru eradicarea acestui fenomen.

„Pandemia COVID-19 a arătat mai mult decât oricând nevoia includerii și urgența rezolvării apatridiei. O pandemie nu discriminează între cetățeni și non-cetățeni. Nu este în interesul niciunui stat, societăți sau comunități ca unii oameni să rămână apatrizi și să trăiască la periferia societății ”, a declarat Grandi.

„Trebuie să dublăm eforturile pentru a rezolva acest afront adus umanității secolului 21.”

Lipsiți de drepturi legale importante și adeseori neavând mijloacele să acceseze servicii esențiale, mulți apatrizi sunt marginalizați politic și economic, discriminați și vulnerabili la exploatare și abuz. În multe țări, apatrizii, inclusiv refugiații apatrizi, trăiesc în condiții sanitare insuficiente și inadecvate, care cresc riscul de boli.

Deși datele globale sunt greu de obținut, deoarece populațiile apatride nu sunt întotdeauna cunoscute sau incluse în recensămintele naționale, UNHCR raportează aproximativ 4,2 milioane de apatrizi în 76 de țări. Cu toate acestea, se crede că numărul real al acestora este semnificativ mai mare.

Deși de la lansarea campaniei în noiembrie 2014 s-au făcut progrese semnificative în reducerea apatridiei la nivel mondial, pandemia de coronavirus a exacerbat în prezent multe dintre dificultățile și nedreptățile cu care se confruntă apatrizii.

„Fără cetățenie, mulți apatrizi nu au acces sau nu sunt incluși în serviciile esențiale de sănătate publică și în programele de securitate socială. Aceștia sunt extrem de vulnerabili în fața acestei pandemii ”, a spus Grandi.

Cu toate acestea, unele țări au dat dovadă de inițiativă prin includerea apatrizilor în programele lor anti-COVID-19, asigurându-se că aceștia au acces la teste și tratamente, alimente, îmbrăcăminte și măști. Unele guverne au transformat înregistrarea nașterilor și alte forme de înregistrare civilă într-un serviciu esențial, păstrând operațiunile în ciuda pandemiei și contribuind astfel la prevenirea apariției unor noi cazuri de apatridie.

„Apatridia este o problemă ușor de rezolvat și de prevenit - o chestiune de voință politică pentru a schimba statutul și viața unei persoane - în timp ce inacțiunea, în special în mijlocul unei pandemii, riscă să pună vieți în pericol”, a adăugat Grandi.

„Pentru a proteja și a salva vieți, îndemnăm guvernele să combată fenomenul apatridiei și să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă”.

SFÂRȘIT

Note către editori/context:

De la începutul Campaniei #IBelong:

  • Aproape 350.000 de apatrizi au primit cetățenie în țări precum Kârgâzstan, Kenya, Tadjikistan, Thailanda, Rusia, Suedia, Vietnam, Uzbekistan și Filipine.
  • Au existat 25 de aderări la cele două convenții ONU privind apatridia, reprezentând 94 de țări care sunt acum părți la Convenția din 1954 privind statutul apatrizilor, și 75 de țări semnatare ale Convenției din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie.
  • 16 țări au stabilit sau îmbunătățit proceduri de constatare a apatridiei, pentru a identifica apatrizii de pe teritoriile lor, unele oferind o cale simplificată către obținerea cetățeniei.
  • 8 state și-au modificat legile naționalității pentru a putea acorda cetățenie copiilor născuți pe teritoriul lor, care în caz contrar ar rămâne apatrizi, iar două state și-au reformat legile naționalității pentru a permite mamelor să le confere naționalitatea copiilor lor în mod egal cu tații.