7 din 10 refugiați trăiesc în situații de strămutare pe termen lung, șeful UNHCR solicită relansarea eforturilor pentru găsirea de soluții

GENEVA – Barham Salih, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, a lansat astăzi raportul emblematic al agenției, Global Trends, (Tendințe Globale la finalul anului 2025) care arată că strămutarea forțată la nivel global a scăzut pentru prima dată într-un deceniu, deși rămâne la un nivel inacceptabil de ridicat.

În 2025, 5,4 milioane de oameni au scăpat de violență și persecuție fugind către alte țări. Însă raportul arată că și întoarcerile sunt în creștere; 14,7 milioane de persoane strămutate au revenit în zonele sau țările de origine în 2025 (4,4 milioane de refugiați și 10,3 milioane de persoane strămutate intern), cu o creștere accentuată în Afganistan, Sudan și Siria. Întoarcerile refugiaților au fost a doua cea mai ridicată cifră de la începutul înregistrărilor, acum 60 de ani, deși multe au avut loc sub presiune și către condiții precare în țările de origine.

Per ansamblu, datele arată că numărul global al refugiaților a scăzut în 2025 cu 3%, ajungând la 41,6 milioane. Într-o evoluție pozitivă, aproape 46.000 de persoane apatrizi au dobândit cetățenia în 24 de țări anul trecut.

Având în vedere că 70% dintre refugiați rămân blocați în exil ani la rând și mulți trăiesc sub pragul sărăciei, Salih a îndemnat comunitatea internațională să susțină o nouă inițiativă menită să scoată milioane de oameni din strămutarea de lungă durată și din dependența de ajutorul umanitar.

„Pentru prea mulți refugiați, strămutarea începe ca o salvare, dar durează o viață”, a declarat Salih. „Ajutorul umanitar salvează vieți, dar nu reprezintă finalul și nu le oferă refugiaților posibilitatea de a deveni actori activi care își controlează propriul viitor. Avem nevoie de o schimbare de paradigmă care să creeze un nou sentiment de speranță și oportunitate pentru persoanele care fug de război și persecuție.”

Salih a prezentat un obiectiv clar și măsurabil: reducerea, în următorul deceniu, cu mai mult de jumătate a numărului de refugiați aflați în strămutare de lungă durată și dependenți de asistență umanitară, îmbunătățind perspectivele pentru milioane de oameni. Ținta, care se concentrează pe țările cu venituri mici și medii unde sunt găzduiți majoritatea refugiaților, ar urma să fie atinsă prin extinderea oportunităților de repatriere, relocare și acordare de vize umanitare, precum și prin trecerea de la formele tradiționale de ajutor la autonomie.

Inițiativa face apel la guverne, organizații umanitare și de dezvoltare, sectorul privat și societatea civilă să își intensifice eforturile pentru a sprijini refugiații, respectând totodată dreptul de azil și protecția acestora, mai importante ca oricând, în contextul în care 2026 marchează cea de-a 75-a aniversare a Convenției de la Geneva privind refugiații.

Salih a detaliat pașii necesari pentru atingerea acestui obiectiv ambițios, care urmărește ca veniturile generate de refugiați (excluzând ajutorul umanitar) să ajungă la nivelul pragului național de sărăcie din țara în care trăiesc.

Repatrierile voluntare trebuie să reprezinte soluția principală. Soluționarea unui număr redus de conflicte majore la nivel global ar permite milioanelor de refugiați să revină în siguranță și cu demnitate.

Un alt pilon esențial pentru atingerea obiectivului este includerea refugiaților în sistemele naționale: educație, sănătate, servicii financiare și piața muncii, pentru a le permite să obțină venituri și să contribuie la economiile locale și naționale. Acest lucru necesită investiții mult mai mari din partea unui spectru larg de parteneri pentru a sprijini țările gazdă supraîncărcate.

În cele din urmă, a spus Salih, sunt necesare urgent mai multe soluții în afara țărilor gazdă, precum relocarea cazurilor cele mai vulnerabile, reunificarea familiilor și facilitarea accesului la permise de muncă și burse. Diferența dintre locurile disponibile și nevoi este uriașă și continuă să crească. În 2025, raportul arată că numărul persoanelor care au beneficiat de programe de relocare sau alte căi de sponsorizare a scăzut cu peste jumătate față de anul precedent, ajungând la 81.800.

„Azilul și protecția salvează vieți și nu sunt negociabile, dar nu putem accepta un viitor în care milioane de refugiați rămân blocați ani sau decenii fără perspective reale de a-și reconstrui viețile”, a declarat Salih. „Avem acum un obiectiv ambițios, realizabil și cuantificabil pentru a promova autonomia și a transforma vieți în bine. UNHCR va mobiliza eforturi la nivelul întregii societăți pentru a face față acestei provocări și pentru a crea căi de ieșire din rutina apăsătoare a strămutării prelungite pentru milioane de oameni.”

Note pentru editori

Raportul Global Trends arată că peste 70% dintre refugiați și alte persoane care au nevoie de protecție internațională provin din Afganistan, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Ucraina și Venezuela. Cele mai mari țări gazdă pentru refugiați și alte persoane necesitând protecție internațională în 2025 au fost: Columbia (2,8 milioane), Germania (2,7 milioane), Türkiye (2,4 milioane), Uganda (1,9 milioane), Republica Islamică Iran (1,7 milioane), Ciad (1,5 milioane) și Pakistan (1,3 milioane).

În total, datele Centrului de Monitorizare a Strămutării Interne arată că 68,6 milioane de persoane erau estimate ca fiind strămutate intern din cauza conflictelor sau violenței la sfârșitul anului 2025, reprezentând o scădere de 7% față de finalul lui 2024; Sudanul a rămas cea mai mare criză globală, cu 9,1 milioane de persoane strămutate în interiorul țării. Războiul din Orientul Mijlociu, început în februarie 2026, a dus la un număr estimat de 1 milion de persoane strămutate intern în Liban până la mijlocul lunii mai 2026 și 3,2 milioane de persoane strămutate temporar în Republica Islamică Iran până la sfârșitul lunii martie 2026.

La nivel global, la sfârșitul anului 2025 erau raportate aproximativ 4,5 milioane de persoane apatride, cu 3% mai mult decât cu un an înainte.