La un an de la cutremurele devastatoare care au lovit Turcia și Siria în februarie 2023, situația dificilă în care se află milioane de persoane strămutate și gazdele lor s-a deteriorat, a avertizat astăzi UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați. Mulți au fost afundați și...
Petrecerea multiculturală din Timișoara are un obiectiv serios
Locuitorii orașului găzduiesc întâlniri pentru refugiații care încearcă să-și asigure un viitor de succes în România
Refugiați socializează la o întâlnire în Timișoara. © UNHCR/Zsolt Balla
De: Helen Womack în Timișoara, România | 3 februarie 2017 | English | Français | عربي
Se întâlnesc într-o casă mică din cartierul istoric Iosefin. Refugiați și rezidenți se distrează laolaltă în ritmul muzicii rock live. „De unde veniți?” întreabă gazda. „Afganistan, România, Irak, Rusia, Nigeria, Siria, Maroc.”
Bine ați venit la cea mai grozavă petrecere multiculturală din Timișoara.
„Încercați orezul acesta cu stafide”, spune Fareshta din Afganistan. „L-a făcut mama.” Stăm de vorbă. Vreau să ies cu ea la o cafea a doua zi, dar va fi ocupată, are un examen important la informatică.
Încăperea este plină de refugiați care încearcă să-și asigure un viitor de succes în România, iar localnicii precum gazda petrecerii, Flavius Ilioni-Loga de la organizația ecumenică AIDRom, îi sprijină oferindu-le consiliere, cursuri, cazare și evenimente multiculturale.
La casa AIDRom, refugiații cu copii mici se bucură de o după-amiază creativă alături de Simona Ilioni-Loga, psiholog și terapeut prin artă. Folosind role de hârtie igienică și hârtie colorată, confecționează animale, cum ar fi iepuri, pinguini și arici.
Mama Fareshtei, Fahima, care a pregătit orezul cu stafide pentru petrecere, a venit cu fata cea mică, Farnat, în vârstă de 9 ani, care lipește o codiță din vată pe un iepure roz.
„Ne place să venim aici, e relaxant”, spune Fahima. „Familia noastră a trecut printr-o perioadă stresantă.”
Fahima, care era biochimistă, a decis împreună cu soțul ei, Abdul, inginer și jurnalist, să plece din Afganistan în urmă cu doi ani când orașul lor natal, Herat, a fost cuprins de violențe, și să li se alăture rudelor care se aflau deja în România. „Fratele și sora mea au fost uciși de o bombă acolo”, povestește ea.
„Vrem să ne clădim o viață nouă, o viață liniștită, o viață normală, să râdem și să zâmbim.”
Viața în România nu este ușoară. Abdul a ajuns să spele mașini. Fiul lor cel mare lucrează într-un restaurant fast food. Cei doi copii mai mici merg la școală. Fareshta, în vârstă de 19 ani, lucrează cu jumătate de normă la un magazin de pantofi și învață la Universitatea de Vest din Timișoara.
Primul examen din anul I s-a terminat, iar ea a promovat. Zâmbind, iese din bibliotecă împreună cu prietena ea, Laila, 25, tot din Afganistan. Cele două tinere sunt în aceeași clasă și studiază informatica și ingineria software. Laila, care este căsătorită și are un copil de șase ani, a promovat și ea.
„Am ales IT-ul pentru că există perspective bune de muncă”, spune Laila. „Dar mai mult decât atât, am vrut să facem ceva proaspăt și modern, fără legătură cu trecutul.”
Trecutul nu e deloc o sursă de inspirație. Fareshta își amintește cum „oamenii cu barbă” (talibanii) o împingeau pe mama ei. Laila, care aparține minorității Hazara, a văzut lucruri și mai rele. „Talibanii opreau autobuzul școlii, îi alegeau pe copiii Hazara și îi împușcau”, spune ea.
Femeile nu prea puteau spera să aibă o carieră în Afganistan. „E greu să obții un loc de muncă acolo pentru că femeile trebuie însoțite de bărbați la serviciu”, spune Fareshta. „Iar piața forței de muncă e plină de nepotism și corupție.”
„Ne-am săturat de toate astea”, spune Laila. „Vrem să ne clădim o viață nouă, o viață liniștită, o viață normală, să râdem și să zâmbim.” Bărbații din familiile lor le susțin aspirațiile.
„Soțul meu se bucură pentru mine”, spune Laila. „Și el a vrut să meargă la facultate, dar a spus: nu, dacă eu nu pot, încearcă tu, poate vine și rândul meu data viitoare. E un om bun.”
Pe Fareshta și Laila le așteaptă mari eforturi pentru a-și obține diplomele. Își doresc un loc de muncă într-o companie mare, sau poate să-și înființeze propria afacere.
Pentru refugiați, acestea întâlniri multiculturale nu sunt doar petreceri, ci oportunități de socializare și relaționare în vederea unui viitor de succes în România.
Ultimele știri:
Comunicat de presă: Ziua Națiunilor Unite, o zi globală a speranței, marcată de Guvern și de Agențiile ONU din România
Guvernul României și agențiile Organizației Națiunilor Unite prezente în România s-au reunit la Palatul Victoria pentru a marca cea de-a 78-a aniversare a ratificării Cartei Națiunilor Unite și pentru a își reafirma hotărârea de a lucra împreună pentru dezvoltarea...
UNHCR: Strămutările forțate continuă să crească pe măsură ce conflictele se intensifică
Numărul persoanelor strămutate din cauza războiului, a persecuțiilor, a violenței și a încălcărilor drepturilor omului la nivel global este posibil să fi depășit 114 milioane la sfârșitul lunii septembrie, a anunțat astăzi UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați. ...
Poveștile refugiaților:
How Romanians View Refugees
Romanians have shown unprecedented solidarity and support in response to the Ukraine situation. The spirit of generosity and hospitality shown by Romanians to Ukrainian refugees during times of war and violence will be remembered in history. Here we have two Romanians...
Five Insights with Refugees
A Monthly Conversation on Inclusion, Solution and Aspiration Ivan Kurkin, Refugee from Ukraine Working as an operator at a printing company in Bucharest was not exactly what Ivan, 63, imagined he would be doing in his retirement years. He is from Kyiv, Ukraine and...
Five Insights with Refugees
A Monthly Conversation on Inclusion, Solution and Aspiration Natalia Chaika, Refugee from Ukraine Natalia, 43, is a refugee from Ukraine who arrived in Romania in March 2022. She is a psychologist and provides services at Zi de Bine, a local community centre based...
Share on Facebook Share on Twitter