Refugiaţi sirieni, mamă şi fiu, speră să fie în siguranţă în Liban.
31-10-2012
Budapesta, 18 octombrie 2012 (UNHCR)- În condiţiile creşterii numărului solicitanţilor de azil din Siria care ajung în ţările Uniunii Europene, UNHCR reaminteşte statelor UE importanţa apărării principiilor Sistemului Comun European de Azil (SCEA). Acestea includ garantarea accesului la teritoriu, la procedura de azil, armonizarea procedurilor de judecare a cererilor de azil şi suport reciproc între statele membre. Uniunea Europeană are acum ocazia de a pune în practică angajamentele de solidaritate.
Conform Eurostat, în perioada ianuarie 2011 – august 2012, un număr total de 16,474 solicitări de azil ale cetăţenilor sirieni au fost înregistrate în Uniunea Europeană, Norvegia şi Elveţia. Cifrele variază de la ţară la ţară: Germania a înregistrat 5,515 solicitări, Suedia 2,506 urmată de Elveţia (1,405), Austria (972), Marea Britanie (912), Danemarca (908) şi Belgia (796). Numărul cererilor de azil în celelalte ţări este considerabil mai mic.
La graniţa de sud-est a Uniunii Europene, în România şi Bulgaria, numărul solicitanţilor de azil sirieni a crescut deşi în Europa Centrală, numărul acestora se menţine în general modest, cu puţin peste 500 solicitări în 2012. În perioada iulie-septembrie, Bulgaria a înregistrat 114 cereri de azil din partea cetăţenilor sirieni, numărul bărbaţilor, femeilor şi copiilor sirieni solicitând protecţie din partea statului bulgar în primele nouă luni din 2012 ajungând la 183. Majoritatea celor sosiţi în ultima perioadă au fost cazaţi într-un centru de transit din Pastrogor, la aproximativ 12 kilometri de graniţa cu Turcia. Aici li se oferă un acoperiş deasupra capului şi se pot deplasa liber însă, în prag de iarnă, mulţi dintre ei se tem de iminenta instalare a gerului. Aici primesc aproximativ un euro pe zi pentru mâncare şi cel mai apropiat magazine se află la doi kilometri distanţă, de mers pe jos.
În România, 195 sirieni (femei, bărbaţi şi copii) au depus cereri de azil din ianuarie şi până în septembrie 2012: dintre acestea, 100 au fost depuse în ultimele trei luni. Solicitanţii de azil sunt cazaţi în centre de recepţie deschise, marea majoritate a lor aflându-se aflate în Galaţi, Bucureşti şi Timişoara. Aceştia nu sunt plasaţi în detenţie dar, ca majoritatea solicitanţilor de azil, cei din Siria se luptă să supravieţuiască cu mai puţin de un euro pe zi.
În celelalte ţări ale Europei Centrale, numărul solicitanţilor de azil din Siria fie a rămas constant fie a înregistrat o uşoară creştere, numărul total menţinându-se însă scăzut. Din ianuarie şi până în septembrie 2012, Ungaria a înregistrat 78 solicitanţi de azil din Siria, Polonia 29, Slovenia 13, Slovacia 3 şi Republica Cehă 23.
În timp ce majoritatea statelor member ale UE primesc cereri de azil şi acordă protecţie cetăţenilor sirieni, abordările cu privire la interpretarea criteriilor, tipul de statut precum şi natura drepturilor acordate variază considerabil. În Grecia de exemplu, sistemul de azil nu reuşeşte să răspundă nevoilor de protecţie a multora dintre refugiaţi. În unele ţări aflate la graniţa de est a Uniunii Europene, rata de respingere depăşeşte 50%. Mai mult, unele ţări sunt mult mai înclinate să acorde aşa numita şedere tolerată în locul protecţiei propriu zise. Există riscul ca persoanelor aflate în nevoie de protecţie să li se refuze drepturile de care beneficiază conform legislaţiei Uniunii Europene / internaţionale şi astfel să fie nevoite să plece mai departe, în principiu către alte state membre ale UE.
În ţările Europei Centrale, cu excepţia României, majoritatea cetăţenilor sirieni primesc protecţie subsidiară şi nu statut de refugiat conform Convenţiei de la Geneva, ceea ce se traduce în general prin acordarea unei palete mai restrânse de drepturi. In primele nouă luni ale anului, într-o proporţie destul de însemnată, cererile solicitanţilor de azil sirieni -de exemplu, 25 în Bulgaria, 51 în Ungaria şi 60 în Romania – au fost respinse fără ca aceştia să primească vreo formă de protecţie.
Ţări precum Irak, Iordania, Liban şi Turcia continuă să găzduiască majoritatea copleşitoare a refugiaţilor sirieni – numărul acestora atingând în prezent 343,871 persoane care fie s-au înregistrat ca refugiaţi fie sunt asistate. Numărul solicitanţilor de azil din Siria care au ajuns în Europa este relativ redus, în condiţiile în care mai puţin de 20.000 persoane au depus cereri de azil în ultimele 18 luni.
Pe măsură ce criza continuă, se impune elaborarea de planuri de urgenţă la nivel naţional, care să răspundă eventualei creşteri a numărului de solicitanţi de azil din Siria. Statele Uniunii Europene ar trebui să fie gata să pună în practică Directiva Europeană de Acordare a Protecţiei Temporare precum şi alte mecanisme de răspuns atunci când situaţia o va cere. Este important ca dreptul de a solicita azil să fie apărat în orice condiţii.
Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia aduc cea mai mare contribuţie la Planul Regional de Răspuns (PRR) pentru Siria. Acesta reprezintă efortul coordonat al celor 52 agenţii ale ONU şi organizaţii neguvernamentale care ajută refugiaţii sirieni din Iordania, Liban, Irak şi Turcia. Planul a fost recent actualizat şi conţine un apel pentru suport financiar în valoare de 487,9 milioane USD. În prezent, doar 29 % din suma necesară este asigurată. Uniunea Europeană a contribuit deja cu peste 8 milioane USD şi acordarea de fonduri suplimentare este în prezent luată în calcul. State membre ale UE au oferit de asemenea suport financiar. Cu toate acestea, este nevoie de fonduri suplimentare pentru a putea răspunde nevoilor umanitare urgente ale persoanelor afectate de conflict.
Pentru mai multe informaţii pe această temă vă rugăm contactaţi:
O conversație lunară despre incluziune, soluții și aspirații Natalia Chaika, refugiată din Ucraina Natalia, în vârstă de 43 de ani, este o refugiată din Ucraina care a ajuns în România în luna martie 2022. Este de profesie psiholog și își desfășoară munca la Zi de...
Războiul pe scară largă din Ucraina, conflictele în desfășurare din alte părți ale lumii și tulburările cauzate de schimbările climatice au determinat un număr ridicat de oameni, mai mulți ca niciodată, să fie dezrădăcinați din casele lor în ultimul an, accentuând...
Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a încheiat o vizită de cinci zile în zonele devastate de cutremur din Siria și Turcia, vizitând supraviețuitori și persoane afectate, precum și personalul umanitar de pe teren care oferă sprijin urgent...
Confruntându-se cu distrugeri uriașe ale infrastructurii civile, UNHCR, cu sprijinul ajutorului umanitar oferit de UE, repară casele distruse ale unor familii, acolo unde repercusiunile războiului depășesc cu mult zidurile de cărămidă și de mortar.
Pe măsură ce criza declanșată de invazia Rusiei în Ucraina se transformă dintr-o situație de urgență acută, caracterizată prin deplasări masive și bruște de populație, într-o situație care vizează integrarea refugiaților pe termen lung, țările gazdă din Europa se...
Când a izbucnit războiul în Ucraina, Ekaterina și fiul ei cel mic au fugit în România. Emoționată de sprijinul public pe care l-au primit, ea își reconstruiește viața și își face noi prietenii în țară.
Share on Facebook Share on Twitter
